Bucovina, mandru loc

Intalnirea cu insotitorul de grup este la pensiune intre 13.30 – 14.00.  Ne cazam. Luam o gustare, iar la ora 15.00, echipati de drumetie, plecam sa exploram imprejurimile pe un traseu nemarcat, de 2-3 ore, ce pleaca din apropierea pensiunii si urca pe un drum pastoral in Munceii Bargaului.

Satul Cosna – Valea Bancu – Schitul Sf. Cruce – Paraul Recele – Satul Ciocanesti. Durata 5 – 6 ore; 650 m diferenta de nivel; mediu ca nivel de dificultate
Este un traseu ce face legatura intre doua dintre cele mai vechi si pitoresti sate din Bucovina (Ciocanesti si Cosna) si traverseaza mijlocul crestei Suhardului, oferind drumetului privelisti de vis.
Dupa micul dejun, la ora 9.00, ne imbarcam in microbuzul inchiriat si plecam spre satul Valea Bancului, aflat la 9 km. De acolo pornim pe traseu, la inceput pe drum forestier, apoi pe o poteca ce urca zig-zag prin padure. In 2-3 ore suntem pe creasta, unde facem un popas mai lung sa admiram privelistea si sa facem fotografii. Din creasta coboram pe langa Schitul Sf Cruce, unde oprim sa luam pranzul din pachetul pe care fiecare si l-a pus in rucsac, dupa care continuam coborarea spre satul muzeu Ciocanesti. Admiram casele unicat pictate cu modele traditionale, oprim sa be ceva cald  si asteptam microbuzul inchiriat care ne va duce inapoi la pensiune
Una dintre nestematele Bucovinei, este negresit Ciocanesti, comuna ce atrage prin pastrarea traditiilor stramosesti, lucru ce se vede inclusiv pe casele locuitorilor. Comuna este atestata documentar prin anul 1400 intr-un hrisov prin care se consemneaza primirea muntelui Suhard, de catre Alexandru Cel Bun, de la doamna sa Ana, "ca danie de domnie".

Satul Ciocanesti este un adevarat muzeu in aer liber. Aici peste 600 de case au peretii pictati cu motive traditionale, ceea ce il face sa fie unic in Romania. Localnicii au preluat traditia aceasta de la parinti si bunici. De fapt totul a inceput cu mult timp in urma de la Leontina Taran, o femeie din sat, careia i-a venit ideea de a scoate modele din hainele traditionale si de a imbodobi si casa cu ele. A vorbit cu cel mai priceput zugrav din sat, Dumitru Tomoioaga, si imediat au fost aplicate modelele pe peretii casei ei. De aici ceilalti locuitori au inceput si ei sa-si picteze casele la fel, cu modelele frumoase si variate din portul popular. Comuna are si un Muzeu al Oualor incondeiate, cu trei colectii care au peste 1800 de exponate de o valoare rara.

Comuna Coşna, aflată la 14 km de Valea Dornei şi la 70 km de Bistriţa-Năsăud, este cea mai mică localitate ca număr de locuitori din judeţul Suceava, puțini peste 1.500.
Excelează însă atât prin frumuseţile sale naturale de excepţie, cât şi prin preocuparea locuitorilor pentru cresterea animalelor, prelucrarea lemnuluide si valorificarea fructelor de pădure.
Localitatea este atestată documentar din 1410, fiind amintită în dania domnitorului Alexandru cel Bun făcută Mănăstirii Moldoviţa

Mic dejun, check-out la ora 10.00. De la pensiune plecam cu masinile  la barajul de la Colibita. In maxim 1 ora suntem acolo si pentru 3 - 4 ore ne bucuram de priveliste si aerul curat intr-o plimbare pe malul lacului.
Statiunea turistica Colibita, denumita de unii si “Marea de la Munte” se gaseste in judetul Bistrita-Nasaud, intr-o zona cu cel mai pur aer din tara si este situata in jurul Lacului Colibita, la o altitudine de 900 de metri, fiind o oaza de liniste si relaxare.
Lacul Colibita a fost creat prin construirea unui baraj pe cursul râului Bistriţa Ardeleana, baraj amenajat în perioada 1977- 1991 cu scopul de a alimenta localităţile de pe Valea Bârgăului.
Cu toate că a fost amenajat pentru a alimenta localităţiile din zonă cu apă, încet, încet Lacul Colibiţa a devenit unul dintre cele mai vizitate locuri din judeţul Bistriţa-Năsăud, dar şi din ţară, deoarece are  nişte peisaje de-a dreptul desprinse din basme, iar întinderea de apă a lacului şi aerul curat de munte, oferă o combinaţie rară, care pur şi simplu atrage.

Numele de Colibiţa vine de la „colibe”, locuinţele temporare construite de primii ciobani care au transformat cu sau fără voia lor acest loc pitoresc într-o localitate. Chiar înainte ca această localitate să fie distrusă şi să devină lac de acumulare, a ajuns la un număr de 818 locuitori, care au fost rugaţi, ba chiar obligaţi să-şi părăsească locuinţele şi satul şi să se mute în localităţile vecine sau pe dealurile din apropiere. Datorită barajului construit, localiatea ce odată era locuită a fost inundată şi a devenit lac.
Mutarea localnicilor nu a dus la dispariţia totală a satului, ci din contră la dezvoltarea acestuia în noua locaţie. După construirea lacului de acumulare apar primele vile de vacanţă pe malurile acestuia, iar Miţa, localiatea care îi adăpostea pe cei mutaţi, începe să fie numită Colibiţa, care la ora actuală este una dintre localităţile comunei Bistirţa Bârgăului.

Programul excursiei poate suferi modificari functie de vreme. Insotitorul de grup va lua in considerarea aspectele meteo putand sa reconfigureze programul.